Pregatire exploatatii miniere

A. Cerinţe specifice la executarea fundaţiilor
Alegerea tipului de fundaţie este determinat de condiţiile de teren şi în special caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pământ sau de rocă de pe amplasamentul construcţiei.
Tipul şi adâncimea fundaţiei, ţinând seama şi de condiţiile de teren, se stabilesc printr-un proiect geotehnic efectuat conform standardelor SR EN 1997-1:2004 + SR EN 1997-1:2004/NB:2007 şi SR EN 1997-2:2007 + SR EN 1997-1:2007/NB:2009, a ghidului de aplicare, precum şi a Normativului NP 074:2014
Dacă se adoptă soluţia fundării directe pe teren în stare naturală se impune realizarea unor lucrări de terasamente pentru executarea fundaţiei şi anume:
-excavaţii până la cota indicată în proiect;
-excavarea totală sau parţială a stratului necorespunzător pentru fundaţie şi înlocuirea lui cu material compactat controlat (pernă). Execuţia pernelor de pământ în conformitate cu normativul C 29-1985 necesită excavarea materialului pentru pernă de la sursă, transportul acestuia la locul de execuţie a pernei cu autobasculante, împrăştierea, nivelarea şi compactarea straturilor;
-execuţia unei perne pe stratul îmbunătăţit pentru uniformizare şi protejare. Execuţia pernelor de pământ se realizează în conformitate cu normativul C 29-1985;
-execuţia unor lucrări pentru colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei fundaţiilor (şanţuri, pante, straturi etanşe din argilă etc.);
-execuţia umpluturilor în jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor pe măsură ce acestea sunt realizate.
La executarea lucrărilor de construcţii civile şi industriale, atât pentru excavaţii, cât şi pentru umpluturi se vor respecta cerinţele Normativului privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale, indicativ C 169-88.
A.1. Cerinţe comune privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.
– pentru lucrări de terasamente cu volume mari, documentaţia tehnică va conţine şi un caiet de sarcini, precum şi fişe tehnologice sau proiect tehnologic pentru lucrări de terasamente;
– executarea lucrărilor pregătitoare înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise (defrişări, demolări, amenajarea terenului şi a platformei de lucru);
– trasarea pe teren a poziţiei construcţiilor şi a lucrărilor de terasamente pentru fundaţii după executarea lucrărilor pregătitoare;
– corelarea între procesul săpării, respectiv procesul de realizare a umpluturii şi procesul de transport a pământului, cu alegerea corespunzătoare a echipamentelor şi a modului de lucru;
– realizarea cotelor prevăzute în proiect;
– asigurarea stabilităţii pământului şi a echipamentelor tehnologice;
– respectarea măsurilor necesare la executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros.
A.2. Cerinte specifice pentru excavaţii
Săparea gropilor pentru fundaţii se execută de regulă cu ajutorul excavatoarelor hidraulice cu cupă inversă, iar transportul pământului se face cu autobasculante, respectându-se următoarele cerinţe:
– existenţa unui proiect de execuţie a fundaţiei, care ţinând seama de dimensiunile în plan ale construcţiei, de adâncimea excavaţiei, de condiţiile de teren şi de vecinătăţi să stabilească soluţia de excavare (excavaţii taluzate, excavaţii verticale sprijinite);
– înlăturarea pericolului de prăbuşire a pereţilor gropii prin realizarea taluzurilor sau a lucrărilor de susţinere conform cu Normativul privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane, indicativ NP 120-2006;
– înlăturarea apei din zona de lucru, care în cazul săpăturilor sub nivelul apelor subterane necesită lucrări de epuismente, care se realizează conform Normativului privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuismente, indicativ NP 134-2013.
– protejarea instalaţiilor subterane existente care se află în zona săpăturii şi care rămân în funcţiune;
– săpătura cu excavatorul se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei finale a fundului gropii, diferenţa executându-se cu utilaje de finisare (buldozere, autogredere);
– în cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.), lucrările de săpătură se execută de la început până la cota finală prevăzută în proiect, iar în cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei, săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior faţă de cota prevăzută în proiect (0,2-0,3 m pentru nisipuri fine, 0,15-0,25 m pentru pământuri argiloase, 0,4-0,5 m pentru pământuri sensibile la umezire); săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei;
– în cazul executării de săpături lângă construcţii existente sau în curs de execuţie, se vor prevedea prin proiect măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora.
A.3. Cerinte specifice pentru umpluturi
Umpluturile din zona aferentă construcţiei, umpluturile dintre fundaţii, umpluturile la exteriorul clădirilor şi umpluturile sub pardoseli, se execută conform normativului C 169-88. Cerinţele esenţiale privind umpluturile, prevăzute de C 169-88 sunt:
– umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de săpătură, urmărind să se asigure o granulometrie controlată;
– umpluturile se vor realiza pe baza unui caiet de sarcini întocmit de proiectant;
– înainte de executarea umpluturilor este obligatorie îndepărtarea stratului de pământ vegetal, iar suprafaţa rezultată va fi amenajată cu pante de 1-1,5 % pentru a asigura scurgerea apei din precipitaţii;
– umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul greu şi pământuri necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform normativului C29-85;
– se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile moi, pământuri cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.;
– umpluturile din pământuri coezive compactate prin cilindrare se realizează în straturi nivelate, având grosimi uniforme stabilite iniţial prin compactări de probă, astfel încât să se realizeze gradul de compactare prescris pe întreaga grosime şi suprafaţă, printr-un număr corespunzător de treceri succesive;
– umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare;
– umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor se vor executa imediat după decofrarea fundaţiilor.
Pentru realizarea umpluturilor se utilizează echipamente incarcatoarele frontale si echipamente pentru nivelarea pământului încărcătoare compacte şi echipamente pentru compactarea pământului (compactoare)
A.4. Cerinte specifice pentru lucrări de compactare a pământului
Compactarea pământurilor are drept urmare o micşorare a porozităţii şi o creştere a gradului de îndesare, ceea ce conduce la modificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţă şi deformabilitate). Prin procesul de compactare al terenurilor se realizează în acelaşi timp mai multe efecte precum:
– eliminarea sau reducerea tasărilor ulterioare a pământului;
– creşterea densităţii şi a capacităţii portante a terenului;
– reducerea permeabilităţii şi a sensibilităţii la umezire.
Cerinţele pentru compactarea pământului, precum şi recomandări pentru executarea compactării sunt date în următoarele reglementări tehnice:
– Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I….VI), indicativ C29-85;
– Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor, indicativ GE 026-97;
– Ghid privind interpretarea şi controlul lucrărilor de compactare a pământurilor necoezive cu granulaţie mare, indicativ GT 067-2014 (se referă mai ales la lucrările tip pernă).
Se menţionează următoarele cerinţe:
– alegerea pentru umpluturi compactate a unor pământuri uşor compactabile;
– alegerea corectă a echipamentelor pentru compactare în concordanţă cu caracteristicile pământurilor;
– executarea compactării de probă pe poligoane experimentale, cu scopul de a stabili utilajul cu care se va realiza compactarea, grosimea optimă a stratului elementar, numărul minim de treceri pe fiecare strat;
– stratul supus compactării să aibe o umiditate cât mai aproape de umiditatea optimă, care se determină prin încercări de laborator.
fluxul tehnologic al Lucrărilor pregatitoare a terenului pe care urmeaza a se construi drumuri/autostrazi
B.1. Cerinţe specifice comune lucrărilor de terasamente pentru drumuri
– Lucrările de terasamente vor începe după operaţii de pichetare, retrasare şi pregătire minuţioasă a terenului;
– Documentaţia tehnică pentru realizarea lucrărilor de drumuri va cuprinde metodele, soluţiile tehnologice şi mijloacele de execuţie mecanizată a terasamentelor pe baza stutiilor geotehnice întocmite la proiectarea drumului;
– Neconcordanţele dintre soluţiile propuse în proict şi cea constatată în teren la executarea terasamentelor se vor soluţiona cu participarea tuturor factorilor implicaţi în proiectarea execuţia şi controlul lucrărilor de terasamente;
– Terasamentele rezultate trebuie să fie stabile, durabile, nedeformabile sub acţiune circulaţiei şi a variaţiilor sezoniere de umiditate şi temperatură;
– Utilizarea materialelor geosintetice (NP 075 – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii) pentru realizarea drenării orizontale a rambleelor executate din pământuri saturate cu apă, ca filtre pentru drenurilor longitudinale, transversale, verticale şi forate, ca separatoare la realizarea rambleelor şi corpului drumului cu straturi de pământ având granulaţie diferită, la executarea sectoarelor de drum cu pământuri gelive pentru prevenirea fenomenului de îngheţ-dezgheţ, la lucrări de protecţie a taluzurilor expuse la eroziune;
– Pentru asigurarea unei comportări corespunzătoare a sistemului rutier (zona activă a drumului şi a terasamentului) la execuţie şi în timpul exploatării trebuie ca apa să se scurgă foarte rapid;
– Se recomandă executarea drumurilor în rambleu cu înăţimea de minimum 0,5m faţă de terenul înconjurător(drumul trebuie asigurat şi împotriva inundaţiilor);
– Pregătirea terenului, înainte de începerea lucrărilor de terasamente, presupune realizarea următoarelor lucrări pregătitoare:
i. defrişări;
ii. curăţire terenului de resturi vegetale(frunze, crengi, iarbă, buruieni, etc);
iii. decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
iv. asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adăncime.
v. înainte de executarea rambleelor, debleelor sau la nivelul terenului înconjurător se execută compactarea pământului natural pe o adâncime de 30cm.
B.2. Cerinţe specifice pentru lucrări de finisare-nivelare, finisare-profilare
După lucrările de săpătură sau umplutură, în vederea finisării platformelor şi taluzurilor, se execută nivelarea şi taluzarea. Câteva cerinţe specifice comune pentru lucrări de finisare-nivelare, finisare-profilare sunt prezentate mai jos:
– Pentru a sigura o suprafaţă plană definitivă a terenului sau platformei, trebuie ca acestea să nu prezinte denivelări mai mari de 20cm;
– Activităţile de finisare-nivelare şi finisare-taluzare trebuie să asigure crearea de pante transversale şi longitudinale conform proiectului;
– Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţelor supuse finisării-nivelării şi finisării-profilării, aceste activităţi sunt urmate obligatoriu de o compactare;
– Pentru asigurare unei suprafeţe perfect plane se recomandă utilizarea unor echipamentelor tehnologice dotate cu sisteme de control 3D prin GPS şi staţie totală.
B.3. Cerinte specifice pentru lucrări de compactare a pământului.
– Realizarea unei compactări eficiente a pământurilor, încă din faza de proiectare a compactării, presupune realizate următoarele activităţi:
i. studii geotehnice privind sursele de pământ;
ii. investigaţii de teren şi laborator;
iii. realizarea unor piste experimentale;
iv. verificarea compactării materialului.
Aplicarea rezultatelor obţinute în urma proiectării trebuie să conducă la creşterea siguranţei în exploatare a drumului.
– Alegerea unei tehnologii(metode) adecvate de compactare;
– Dacă pentru lucrarea de terasamente se utilizează bolovănişuri cu pietriş şi anrocamente se vor face încercări le de compactare care nu sunt standardizate.
– Alegerea echipamentelor tehnologice pentru compactare în concordanţă cu metoda de compactare împusă prin proiect/caiet de sarcini.
– Întocmirea fişelor tehnologice de compactare.
– Alegerea metodelor de verificare a compactării înainte de începerea execuţiei, pe parcursul execuţiei căt şi în faza finală, în vederea recepţiei ca lucrări ascunse.
– Personalul participant la încercări trebuie atestat şi autorizat pentru profilul geotehnic şi teren de fundare(GFT) conform cerinţelor din normativele în vigoare.
Cerinţele pentru compactarea pământului, precum şi recomandări pentru executarea compactării sunt date în reglementările tehnice AND 630, C 182-87, C 29-85, AND 589-2004